STENOGRAMA şedinţei de lucru cu activul de partid al Capitalei şi specialiştii care se ocupă de repararea şi consolidarea imobilelor avariate de cutremurul din 4 martie 1977, din ziua de 4 iulie 1977

Au participat tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Ion Dincă, Iosif Blanc, Iosif Uglar, Ion Stănescu.

De asemenea, au luat parte: Biroul Comitetului municipal de partid, şi Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, birourile comitetelor de partid şi o parte a membrilor comitetelor executive ale consiliilor populare din cele 8 sectoare ale Capitalei, proiectanți, arhitecţi, constructori şi alte cadre de specialitate, care participă la acţiunea de reparare şi consolidare a imobilelor avariate de seism.

Raportul primarului – Ion Dincă
Nicolae Ceaușescu
Pofitm, tovarășe Dincă.
Ion Dincă
prim-secretar (primar) București
Tovarășe secretar general, permiteți-mi să vă raportez situaţia în legătură cu reparaţiile de imobile de locuit şi social-culturale din Capitala noastră. Total imobile de locuit cu peste P+4 etaje identificate pe fiecare sector în parte, care au fost avariate şi care necesită consolidări şi reparaţii sînt 351 de imobile; sînt în curs de consolidare 114 imobile, şi cu proiecte în curs de elaborare 237 de imobile.
În conformitate cu programul pe care Îl supunem spre aprobare, eşalonarea terminării lucrărilor este următoarea, în concepţia noastră: în trimestrul III.1977 să dăm În funcţiune 157 de imobile şi în trimestrul IV.1977 — 194 imobile, în felul acesta încheind acţiunea pe Capitală cu toate blocurile mai mari de P+4.
Din inventarierea făcută imediat după seismul din 4 martie, în Capitală au fost inventariate 14,063 imobile, dar care nu presupune să se faca lucrări de consolidări, ci numai reparaţii locale la acestea. Au fost terminate pînă acum reparaţiile la 4510 imobile, sînt în stadiu avansat de execuţie 3616 imobile şi sînt pregătite a începe reparaţiile la restul de 5936 de imobile.
Aici, tovarăşe secretar general, cea mai mare contribuţie la reparaţia acesteia o are populaţia pentru că au fost case, proprietăţi personale ale lor, care au trebuit ajutate ca să poată să-şi repare casele.
Imobile în curs de execuţie şi cele care urmează să înceapă sînt prevăzute să le dăm în funcţiune în felul următor: în trimestrul III 1977 să terminăm cu cele 4616 imobile care au rămas, iar în trimestrul IV, 4937 de imobile din acestea care nu presupun decît numai reparaţii. În felul acesta, toate familiile şi din blocurile grav avariate care presupun şi lucrări de consolidare, precum şi din imobilele care presupun numai reparaţii, vor fi asigurate ca să poată să şi intre în locuinţele respective.
La acestea se adaugă circa 8740 de locuinţe care au avut avariate acoperişurile şi coşurile. Cu această acţiune a trebuit printre primele să începem şi este o acţiune pe care noi o avem în momentul de faţă încheiată.
În ce priveşte imobilele sanitare, au fost 24 avariate, am pus în funcţiune Policlinica Știrbei Vodă, sînt reparate şi puse în funcţiune parţial Spitalul Griviţa Roşie şi Spitalul de Urgenţă şi, după planul şi programul făcut la Capitală cu celelalte imobile în domeniul sănătăţii, urmează ca în trimestrul III să fie date în funcţiune 15 şi în trimestrul IV, 7 imobile, încheind şi acţiunea cu imobilele în domeniul sănătăţii, cu excepţia Policlinicii Titan, care va trebui încă să revedem problema soluţiilor de proiectare pentru refacerea ei, întrucît este grav avariată.
În domeniul învăţămîntului au fost în total unităţi şcolare avariate, însă avarii care au presupus reparaţii, 227; unităţi şcolare reparate şi puse în funcţiune 29 şi unităţi şcolare care vor fi consolidate şi reparate pînă la începerea anului şcolar sînt în total 98. Avem un program pentru fiecare din aceste unităţi şcolare ca să reuşim să le punem în funcţiune.
În ce priveşte repartiţia pe luni, noi aşa ne-am planificat ca în iulie să dăm 39 şi în august 59 de imobile, ca pînă la deschiderea anului de învăţămînt să avem asigurate, toate imobilele avariate în domeniul învăţămîntului, cu excepţia clădirii Institutului de Medicină din bulevardul Dr.Petru Groza şi a clădirii vechi a Academiei de Studii Economice, care vor fi reparate pînă la începerea anului şcolar şi universitar, aceste două clădiri urmînd reparaţiile şi după începerea anului şcolar.
În domeniul culturii. Unităţi cultural-artistice avariate şi care n-au funcţionat imediat după seism au fost în total 173. Ceea ce am reparat şi se găseşte în funcţie în momentul de faţă în Capitală sînt 164; unităţi cultural-artistice care trebuie consolidate şi reparate şi care sînt închise la data actuală sînt 9.
În ce priveşte probleme în domeniul culturii ne-am gîndit în felul acesta. În iulie să dăm 1, în august 3 şi în luna septembrie încă 3, la sfîrşitul lunii septembrie să avem şi toate imobilele legate de probleme de cultură date în funcţiune.
În domeniul comerţului, unităţi comerciale avariate 920, unităţi comerciale care sînt puse în funcţiune 790, continuă să rămînă închise unităţi comerciale, circa 130 de unităţi comerciale, marea majoritate dintre ele localizate în centrul oraşului Bucureşti aici, nu la periferie; la periferie avem spaţiile comerciale puse în funcţiune.
În raport cu programul care noi ni-l întocmisem anterior pentru fiecare bloc în parte pentru puneri în funcţiune, urma să punem şi aceste spaţii comerciale.
În ce priveşte hotelurile, spaţiile hoteliere, reparaţiile la cele 6 hoteluri avariate urmează să fie terminate în felul acesta: în trimestrul III 3 imobile, şi în trimestrul IV încă 3, cu excepţia hotelului Ambasador întregul spaţiu hotelier, după programul nostru, va fi redat în folosinţă la finele anului 1977.
Vă raportăm, tovarăşe secretar general, că în aceste cifre noi nu am cuprins şi nici n-am ocupat capacitatea de proiectare şi de execuţie în zonele pentru care urmează să vă prezentăm detaliile de sistematizare ale Capitalei. Aceste zone nu sînt cuprinse aici.
Deci posibil multe clădiri din centru lipsesc
În prezent, sînt cazate provizoriu în cămine încă 151 de familii din imobile în curs de consolidare, care, pînă la 15 august, avînd identificate toate casele din care se găsesc aceste familii, să se poată întoarce în apartamentele respective.
Mai sînt, de asemenea, din ce avem noi identificat – poate să fie şi o altă cifră – încă 1362 de familii care, vă raportez, n-au fost evacuate de către noi, însă s-au deplasat la diferite rude, prieteni, şi cer ajutor ca să poată să-şi repare locuinţele. În altele va trebui să intrăm noi să facem reparaţii. Și, pentru aceste familii care le avem în această situaţie,pentru toate avem măsuri stabilite ca să intrăm în toamnă cu oamenii în condiţii bune de locuinţe.
În efectuarea reparațiilor, desigur, s-au comis și o serie întreagă de greșeli de concepție care, după părerea noastră, se determină următoarelor cauze.
În primul rînd, Comisia Centrală a orientat activitatea de consolidare spre reparaţii capitale a clădirilor şi nu spre consolidarea locală a elementelor de rezistenţă şi, în această privinţă, eu personal şi biroul Comitetului Municipal, factorii care răspundem de această problemă, nu întregul birou, n-am intervenit ca să oprim, aş putea spune, nu decopertările, ci chiar demolările de spaţii; n-am intervenit cu promptitudine pentru ca să opresc acest lucru.
S-a decopertat foarte mult, s-a stricat, s-au închis spaţii comerciale pentru ca să se facă consolidări – trebuie să vă raportez – şi acolo unde nu era necesar şi se vedea acest lucru. N-am intervenit cu toată seriozitatea, mă fac vinovat de acest lucru, însă eu vă asigur pe dumneavoastră, în numele biroului Comitetului Municipal de Partid, a Comitetului Executiv, că criticile care ni le-aţi adresat zilele acestea în legătură cu neajunsurile manifestate în înfăptuirea conducerii de către organ, avem posibilităţi ca să punem capăt acestei stări de lucruri şi, după programul care vi l-am raportat, să dăm în funcţiune aceste locuinţe.
Comisiile de avizare de la institutele de proiectare Proiect-Bucureşti, de la alte institute au acceptat şi unele soluţii exagerate prezentate de proiectanţi, care nu întotdeauna au rezultat numai din calcule, ci din situaţii particulare de la unele imobile, fără să stabilească măsuri constructive prin care s-ar fi putut evita o serie întreagă de lucrări, de supradimensionare, multe dintre ele nejustificate
Proiectele de reparații sau consolidări ale imobilelor afectate de cutremur aveau nevoie de avizul acestor comisii înainte de a fi puse în practică.

Proiect București – principalul institut de proiecare în construcții al României de la acea vreme.

Domeniul proiectării în construcții, sistematizări, sau urbanism era organizat în institute de proiectare unde erau angajați arhitecții sau ingineri proiectanți.

Ion Dincă se aduce, deja, specialiștii în discuție și aruncă o umbră de dubiu asupra competenței și chiar a onestității celor care au generat „soluții exagerate”. În fapt, așa cum precizase puțin mai devreme, orice lucrare de „reparație capitală” ar fi fost considerată o „soluție exagerată. Orientarea pe care o aștepta Ion Dincă fiind înspre „consolidare locală”
De asemenea, au fost unele cazuri cînd proiectanţii, sub influenţa cererilor locatarilor, au prevăzut în proiecte lucrări care, trebuie să le spun, nejustificate, de reparaţii şi consolidări; şi în toate aceste probleme, fără îndoială, în primul rînd eu n-am intervenit pentru ca să pun capăt acestor exagerări care se fac în problema reparaţiilor.
Ce măsuri am luat,tovarăşe secretar general zilele acestea.
Comisia Centrală a trecut la reexaminarea tuturor proiectelor la faţa locului şi pentru fiecare imobil în parte, stabilind soluţii pentru realizarea lucrărilor strict necesare şi care să evite descopertările, desfaceri de zidării, supradimensionarea elementelor şi efectuarea de lucrări nelegate de consolidare.
Încă o dată, Dincă indică explicit faptul că orice decopertare sau desfacere de zidărie nu fac parte din lucrările strict necesare. Evident, acestea sunt lucrări premergătoare în mod obligatoriu oricărei lucrări de consolidare. Fără decopertarea elementului, nu este posibilă cămășuirea acestuia pentru a-i spori rezistența.
S-a dezbătut cu proiectanţii, cu constructorii şi urmează cu o parte care n-au fost încă sîmbătă şi duminică identificaţi, în cursul zilei de astăzi, la faţa locului, să stabilim soluţiile şi sistemele de consolidare şi reparaţii care să asigure deplina siguranţă a clădirilor, să se realizeze În timp scurt şi fără risipă de forţă de muncă, de materiale şi cheltuieli inutile.
A fost interzisă închiderea spaţiilor comerciale – acestea care au rămas, cele care s-au întîmplat, aceasta este situaţia – reparaţiile urmînd să se realizeze fără întreruperea funcţionării magazinelor, iar magazine pe viitor nu se vor mai închide nici cu aprobarea mea – va trebui să vă prezentăm conducerii superioare de partid dacă vom mai avea nevoie să închidem ceva magazine, pentru reparaţii
Încă o dată, Dincă indică explicit faptul că orice decopertare sau desfacere de zidărie nu fac parte din lucrările strict necesare. Evident, acestea sunt lucrări premergătoare în mod obligatoriu oricărei lucrări de consolidare. Fără decopertarea elementului, nu este posibilă cămășuirea acestuia pentru a-i spori rezistența.
Au fost organizate, de asemenea, comandamente la nivelul de sectoare pe principalele artere de circulaţie şi au fost numiţi activişti de partid şi de stat pentru fiecare imobil ce urmează să fie consolidat, cu sarcinile precise ce-i revin pe baza programului întocmit pentru fiecare bloc în parte.
S-au luat măsuri pentru întărirea capacităţii de proiectare la institutul de proiectare „Proiect Bucureşti”, prin detaşarea unui număr de ingineri constructori din cadrul aparatului Consiliului Popular al Capitalei. De asemenea, am discutat cu tovarăşul Uglar şi prin Institutul de Proiectări al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, pînă acum ni s-au dat 94 de specialişti care vor intra în tot acest sistem, de la Institutul Central de Cercetări pentru Rezistenţa Materialelor, de asemenea, am primit şi de acolo încă 47 de persoane, nu ştiu dacă astăzi s-au mai modificat ceva cifrele, pentru că de aici ar trebui circa 70 de specialişti care se vor integra în Programul pe Capitală pentru Reparaţii. Am reuşit, şi din întreprinderile şi institutele Capitalei vor fi antrenaţi la lucrările de consolidare şi reparaţii un număr de circa 29.000 de muncitori, precum şi un important număr de elevi şi studenţi, în special pentru repararea instituţiilor de învăţămînt.
S-au organizat, la un număr de peste 30 de imobile, schimbul II de lucru şi urmează acesta să-l generalizăm. Pentru impulsionarea lucrărilor, asigurarea calităţii şi urmărirea graficelor de execuţie, s-au stabilit ingineri din Inspectoratul General, de la noi de la proiectare, de la Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, de la Consiliul Popular Municipal, cu responsabilităţi precise pentru imobile, pentru conducerea şi respectarea indicaţiilor de a se executa numai lucrările strict necesare.
Practic, pe șantiere erau detașați ingineri din partea Partidului și care să supravegheze că lucrările de reparații erau minimale și ordinele erau respectate.
Sînt şi cîteva probleme care, nu aici, urmează să vi le raportăm în Comitetul Politic Executiv, numai enunţiativ v-aş ruga să-mi permiteţi să le amintesc. Va trebui reglementată problema financiară a acestor lucrări, pentru că în momentul de faţă lucrez pe fondurile centrale şi nu am nimic reglementat din punctul acesta de vedere, îndeosebi pentru plata muncitorilor care lucrează aici. Plătesc din fondul de retribuire al centralei, deocamdată, şi acestea cu credite luate pentru care se plăteşte dobîndă între 8 — 12 la sută
Se poate specula faptul că acesta știa de succesul campaniei de strângere de fonduri de pe plan internațional, pentru repararea Bucureștiului și a României. în același timp, în mod evident, el avea dificultăți în a plăti muncitorii ce lucrau în mod efectiv la reparații.
O a doua problemă, vă exprimăm rugămintea, avînd în vedere deficitul mare de forţă de muncă, programul care-l avem de 40.000 de apartamente anul acesta, plus 20.000 pentru care să le pregătesc să pot lucra în iarnă din programul pentru anul viitor.
În mod practic, se lucrează în momentul de faţă aproape la 60.000 de apartamente, dintre care 40 trebuie date anul acesta, 20 front de lucru pentru anul viitor. Pentru că anul viitor avem un program tot de 40.000 de apartamente în Capitală, şi nu avem încă decît 15 la sută elemente prefabricate, restul lucrăm pe principiile clasice, normale, cu un mare număr de tencuieli, voi exprima rugămintea ca să fiţi de acord ca un număr de 55 de blocuri de locuinţe cu recepţia completă şi cu lucrările interioare, să le putem termina, urmînd ca faţadele, respectiv pentru care îmi trebuie forţa de muncă acum la reparaţie, respectiv să putem să le dăm. Dacă voi merge in continuare aşa, va trebui atunci să scot ceva forţă de muncă mai mult decît v-am raportat aici de 29.000 din întreprinderi, cu grija ca să nu dezorganizăm nici activitatea întreprinderilor şi vom manifesta toată această grijă.
Noi vă asigurăm, tovarăşe secretar general, pe dumneavoastră personal, conducerea de partid şi de stat, că am înţeles bine criticile care ni le-aţi făcut, am înţeles şi amărăciunea pe care dumneavoastră o încercaţi pentru faptul că într-adevăr ceea ce este aspectul Bucureştiului acuma, e un aspect de dărîmături mai mari decît am avut imediat după cutremur, atunci.
Așadar, Nicolae Ceaușescu își exprimase deja nemulțumirea în acești termeni ori într-o discuție ulterioară ori, așa cum ne-au relatat participanții la ședință, încă din deschiderea ședinței (aparent, aceaastă primă parte nu a fost prinsă în stenogramă).
Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru ajutorul pe care l-am primit tot timpul acesta, pentru faptul că reuşisem să punem spaţiile comerciale la punct, am scăpat din mînă problema aceasta şi ne găsim într-o situaţie care fără îndoială tot noi trebuie s-o rezolvăm – şi o vom rezolva tot noi şi vă asigurăm că vom pune ordine în acest domeniu.
Nicolae Ceaușescu
Cîte comisii de control au funcționat pe Capitală?
Ion Dincă
prim-secretar (primar) București
Tovarăşe secretar general,
Iniţial, noi am avut pentru inventarierea tuturor blocurilor avariate în cadrul fiecărui sector în parte între 10—15 colective şi comisii de control pentru aceste locuinţe, iar ingineri care au fost imediat după seism angajaţi în problemele de sprijiniri şi de întocmirea proiectelor pe Capitală au fost 426 de specialişti.
Nicolae Ceaușescu
Cine a condus acţiunea de identificare şi de control în imobile?
Ion Dincă
prim-secretar (primar) București
Primii-secretari şi birourile comitetelor de partid ale sectoarelor; şi bineînţeles Capitala, aici nu ne putem absolvi noi.
Nicolae Ceaușescu
Bine, să ne spună primii-secretari cîte comisii au avut. Bine, păi zi în continuare.
Ion Dincă
prim-secretar (primar) București
Dacă-mi îngăduiţi să punem pe primii-secretari de la sectoare şi, pe scurt, în 2—3 minute, să raporteze situaţia fiecare din sectorul lui. Sectorul 1: Gherghişan.
Raportul primarilor de sectoare - Sector I
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Tovarăşul secretar general, în Sectorul 1 situaţia în momentul de faţă se prezintă într-un stadiu necorespunzător, datorită şi faptului că au fost un număr mare de imobile avariate, s-au dezafectat un număr mare de spaţii comerciale, dar şi ca urmare a faptului că în această perioadă, imediat după seism şi pînă în prezent, nu s-a acţionat în mod unitar pentru ca să se reglementeze şi să se remedieze toate aceste deficienţe în termenul cel mai scurt.
Aşa cum a raportat tov. prim-secretar Dincă, imediat după seism au fost constituite comisii care au stabilit avariile la imobilele....
Nicolae Ceaușescu
Cîte comisii ai avut pe sector?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Tovarăşe secretar general, am avut 15 comisii care au acţionat numai la imobilele pînă la 3 etaje. La imobilele mari au acţionat comisiile centralizate la nivelul capitalei.
Nicolae Ceaușescu
În cîte imobile au intrat aceste comisii?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Cele 15 comisii au intrat în 987 de imobile pînă la P plus 3 nivele. Din acestea, tovarăşe secretar general, 316 imobile care au avut lucrări mai mici de reparaţii, de consolidări, au fost rezolvate şi date în funcţiune total. Sînt în curs de rezolvare problemele de la celelalte imobile pînă la 987, unele din ele nu ridică probleme deosebite, din punct de vedere al consolidărilor, sînt mai mult măsuri de reparaţii de imobilele respective.
Nicolae Ceaușescu
Cîți elevi și studenți au intrat în comisii?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
În comisii, elevi și studenți n-au intrat, tovarășe secretar general.
Nicolae Ceaușescu
Elevi de la școlile de construcții?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
În comisiile de expertizare n-au intrat.
Nicolae Ceaușescu
N-au intrat?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
N-au intrat.
Nicolae Ceaușescu
N-au intrat. Bine!
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
În comisiile de expertizare n-au intrat.
Nicolae Ceaușescu
N-au intrat.
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Am folosit pentru comisiile de expertizare forţa locală de la institutele de proiectări din sector; în afară de ceea ce s-a reţinut pentru Institutul Proiect Bucureşti şi pentru comisiile centrale de la nivelul Capitalei..
Nicolae Ceaușescu
Pentru Sectorul 1 cîte comisii centrale au funcţionat sau cîte imobile au fost verificate de Comisia Centrală a Capitalei?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Tovarăşe secretar general,
Au fost peste 130 de imobile expertizate de către Comisiile Centrale de la Capitală.
Nicolae Ceaușescu
De comisia de la Capitală.
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Da.
Nicolae Ceaușescu
Poftim?
Din acest dialog, observăm tipul de interogatoriu la care era supus primarul sectorului 1, în fața tuturor celor prezenți în sală. La ultima întrebare, cea legată de Comisia Centrală, Ceaușescu a vrut să verifice cu Ion Dincă (primarul capitalei), răspunsul primarului sectorului 1.
Ion Dincă
prim-secretar (primar) București
N-am cifra pe sectroare acuma, o au ei.
Nicolae Ceaușescu
Bun.
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Toate aceste expertizări s-au făcut la imobilele de la P plus 3 etaje în sus în special.
Nicolae Ceaușescu
Deci, imobilele de la 3 etaje în sus au fost luate pe seama Capitalei?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Da
Responsabilitatea pentru clădirile de locuit cu 4 etaje sau mai multe era la Primăria Capitalei, clădirile cu 3 etaje sau mai puține fiind în responsabilitatea primăriilor de sector.
Nicolae Ceaușescu
Să ni se spună de tovarăşii care se ocupă de construcţii cine a condus comisiile astea. După ce termină tovarăşul.
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
În legătură cu spaţiile comerciale, un număr mare de spaţii comerciale în sector, imediat după seism au funcţionat chiar în blocurile şi în imobilele care au fost avariate. După adoptarea programului de consolidare şi de reparare, ca urmare a precizărilor făcute de proiectanţi, de specialiştii din construcţii, s-a hotărît închiderea unui număr însemnat de spaţii comerciale, care, în ultimul timp, tovarăşe secretar general, pe baza măsurilor stabilite şi de biroul Comitetului Municipal de partid s-a urgentat punerea lor în funcţiune imediat, iar în zilele acestea toate spaţiile comerciale de pe Calea Victoriei......
Nicolae Ceaușescu
Cîte spații comerciale s-au închis în Sectorul 1?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
76 de spații comerciale, 36 de spații comerciale sînt în continuare închise la parterul blocurilor.
Nicolae Ceaușescu
Aţi analizat în biroul comitetului de sector această problemă şi în comitetul executiv?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Tovarăşe secretar general, am analizat şi în comitetul executiv situaţia, avem un comandament...
Nicolae Ceaușescu
Lasă comandamentul, eu întreb de birou și de biroul de sector – a căzut de acord cu închiderea magazinelor?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Tovarășe secretare general, eu trebuie să că raportez aici foarte deschis că nu biroul Comitetului de Partid al sectorului...
Nicolae Ceaușescu
De ce, cine conduce sectorul? Care sînt atribuțiiunile biroului de sector? Și Comitetului Executiv al Consiliului Popular?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Au fost întreprinse măsuri....
Nicolae Ceaușescu
Ce prevede legea şi ce prevăd hotărîrile de partid cu privire la atribuţiunile voastre? De ce n-aţi executat legea şi hotărîrile de partid? Legea prevede că Comitetul Executiv, el hotărăşte dacă trebuie reparată o casă sau nu, el hotărăşte tot ceea ce trebuie făcut în sector, iar Comitetul de partid, el poartă răspunderea pentru tot ce se întîmplă. Dacă un pom se taie, răspunderea o purtaţi voi, biroul.
O altă temă recurentă în discursul lui Ceaușescu – faptul că operațiunile de consolidare și reparație nu au fost coordonate pe filieră politică. Implicând, într-un fel, că oamenii de ordin tehnic au avut o prea mare influență.
Ăsta este organul colectiv.
De ce nu v-aţi executat însărcinările şi prevederile legii? De altfel, vreau să ştiu dacă în biroul Comitetului Orăşenesc s-au discutat și s-a hotărît închiderea magazinelor pe Capitală. 80 într-un sector. De ce ? Aţi dat oraşul pe mîna cui vrea să-l distrugă? Pentru ce-ai fost pus prim-secretar tovarăşe Gherghişan? Ca să laşi să se distrugă un sector, să se dezorganizeze viaţa populaţiei?
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
Tovarăşe secretar general, n-am intervenit la timpul oportu, însă eu vă raportez dumneavoastră că este centralizată activitatea comercială la nivelul Directiei Generale Municipale, şi o parte din aceste.......
Nicolae Ceaușescu
Bun, o să ne spună directorul, dar în sector voi răspundeţi. Dacă directorul general e iresponsabil, atunci voi trebuie să opriţi pe iresponsabil.
Dumitru Gherghișan
prim-secretar (primar) Sector 1
În legătură cu unităţile şcolare, pentru două unităţi şcolare se mai ridică probleme deosebite, care vor fi rezolvate în acest trimestru.
Nicolae Ceaușescu
Un alt sector.
Raportul primarilor de sectoare - Sectorul II
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Tovarăşe secretar general, acţiunea de control a situaţiei după seism noi am organizat-o în felul următor: pentru imobilele proprietate de stat prin ICRAL, am avut organizate echipe de cîte 2—3 specialişti care au verificat aproape 2480 de imobile, după care, la nivelul comitetului executiv, pe baza informaţiilor care au venit, s-a stabilit care sînt imobilele care necesită....
ICRAL (Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă) este denumirea companiilor de stat care se ocupau cu administrarea fondului de locuințe al statului.
Nicolae Ceaușescu
Dar cine v-a dat indicația să treceți să verificați 2400 de imobile?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Tovarășe secretar general, oamenii au venit și au solicitat....
Nicolae Ceaușescu
Care oameni au venit?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Cetățenii, să vedem care este situația imobilelor.
Nicolae Ceaușescu
Cîți cetățeni v-au dat afară din imobile, asta cunoști?
Un alt pretext vehiculat pentru oprirea consolidărilor, și chiar a verificărilor, este ideea că activitatea comisiilor de verificare ar fi perturbat viața locatarilor, care s-ar fi arătat nemulțumiți.
De fapt – lucru confirmat de oameni în activitate la acea vreme – în lunile de după cutremur, inginerii proiectanți de-abia mai aveau timp liber, fiind solicitați să verifice clădiri atât în timpul programului, cât și după muncă, atunci când rudele, prietenii, sau cunoștințele îngrijorate insistau și așteptau la rând pentru a beneficia de opinia unui inginer.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Pe noi să ne dea afară?
Nicolae Ceaușescu
Da, da.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu
Adriana Moraru îl contrazice în public pe Ceaușescu atunci când acesta recurge la un alt laitmotiv: acela că cetățenii s-ar fi plâns de activitatea echipelor de verificare ce veneau să le analizeze clădirea.
Nicolae Ceaușescu
Echipele voastre, nu pe voi, voi n-ați mers să stați de vorbă cu cetățenii, că v-ați boierit. Echipele care au fost, cîți au fost dați afară?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu, nu au fost dați afară, tovarășe secretar....
Nicolae Ceaușescu
Nu? Bine, am sa vă arăt eu cîți au fost dați afară.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
.....de la noi și s-a stabilit precis ce anume este de reparat și ce nu este de reparat.
Nicolae Ceaușescu
Si s-a dat o dispoziţie pentru Capitală să se oprească încă de la 10 martie, să nu mai funcţioneze o comisie. De ce nu s-a executat această dispoziţie?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
S-a exexcutat, tovarășe secretar general.
Nicolae Ceaușescu
Păi cum s-a executat, dacă au funcționat în continuare?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Aceasta am făcut-o în primele zile, noi.
Nicolae Ceaușescu
Nu, în primele zile nu puteați să verificați 2,000 de blocuri.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu blocuri.
Nicolae Ceaușescu
De imobile. Păi astea-s blocuri, mai mari sau mai mici, imobile. Comisii au funcționat până acum 3 zile în toată capitala.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu, nu am avut comisii, s-a mers numai la cererea locatarilor, la sesizări, să vedem dacă ceea ce se sesizează este corect sau nu este corect. Adică pe baza scrisorilor venite de la populaţie. Noi am ştiut că în felul acesta....
Nicolae Ceaușescu
Cine a dat ICRALului ăsta sau cum îi spune, dispoziţia ca să oprească pe cetăţeni să-şi facă reparaţiile
Ascunzându-se după „voința populară” încă o dată, Ceaușescu vine cu ipoteza că autoritățile locale i-au oprit pe cetățeni din a-și fi consolidat singuri locuințele. În fapt, în mod evident, cetățenii aveau foarte rar capacitatea de a-și repara singuri locuințele.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu i-am oprit ci, din contră, i-am ajutat pe cetățeni, tovarășe secretar general.
Nicolae Ceaușescu
Si i-au ameninţat că dacă nu, îi trimit în judecată, dacă se apucă să-şi repare construcţiile.
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu sa dat nici o asemenea indicaţie, din contră, au fost ajutaţi să-şi repare.
Nicolae Ceaușescu
Ingineri constructori au venit şi mi s-au plîns, proprietari. Da, tovarăşe Dincă, ridicăm din umeri pentru că am lăsat Capitala vraişte şi n-o conducem, am distrus. Ce n-a făcut cutremurul, aţi făcut voi!
Până și primarul Capitalei de la acea vreme – Ion Dincă – pare a fi ridicat întrebător din umeri la auzul acestor ipoteze. Lucru pentru care este rapid mustrat de Ceaușescu.
Cîte magazine au fost închise?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Tovarăşe secretar general, la ora actuală nu am decît 3 magazine.
Nicolae Ceaușescu
Cîte au fost închise în perioada asta?
Adriana Moraru
prim-secretar (primar) Sector 2
Nu am decît 3 magazine care sînt în blocurile, care sînt în consolidare: în Galaţi 21, Sahia 58 şi în Stefan cel Mare 33. Restul, toate magazinele au funcţionat.
Nicolae Ceaușescu
Da, bine
Raportul primarilor de sectoare - Sectorul III
Vasile Carolică
prim-secretar (primar) Sector 3
Tovarăşe secretar general, sînt primul secretar de la sectorul III.
Vreau să vă informez că pe baza indicaţiilor, noi am acţionat în prima etapă cu trei comisii, după care am sporit numărul acestora la 12 comisii, comisii formate din 3 persoane, toţi fiind ingineri şi arhitecţi. Si la noi în sector au fost verificate circa 2000 de imobile de aceste comisii. Vreau să vă informez că personal şi împreună cu biroul Comitetului de Partid, cu Comitetul Executiv al Consiliului Popular, ne-am deplasat în foarte multe imobile din arterele noastre principale, îndeosebi în zonele în care au ridicat mai multe probleme:
Primarul Sectorului 3 a învățat din ce au pățit antevorbitorii săi de la sectoarele 2 și 3 și e atent să includă învățămintele în discursul său.
Calea Moșilor, care pe baza indicaţiilor dumneavoastră şi a decretului prezidenţial, am început demolările, urmînd ca în perioada următoare să atacăm întregul front de construcţii care a fost aprobat prin decretul prezidenţial.
Vreau să vă raportez, de asemenea, că în sectorul III, după seism au fost închise 72 de unităţi comerciale, în momentul de faţă fiind numai 15, îndeosebi la blocurile care necesită consolidări. Pot să vă informez că inclusiv ieri, ne-am deplasat în ele, în altele am găsit alte soluţii, îndeosebi la problemele ridicate de cetăţeni cu privire la redarea pentru solicitările unor oameni, îndeosebi a farmaciilor.
Vreau să vă informez că în acest sens, împreună cu Comitetul de Partid pentru sănătate am găsit unele soluţii pentru a răspunde solicitărilor cetăţenilor din sectorul nostru.
Si noi acţionăm pe baza indicaţiilor care ne-au fost transmise din ordinul dumneavoastră, cu un număr mare de oameni, de muncitori din unităţile sectorului, la această acţiune deosebită care este în momentul de faţă.
Vreau să vă informez că noi avem de consolidat 55 de blocuri în sector, dintre care în momentul de faţă, am atacat un număr de 20, la care lucrează un mare număr de oameni din întreprinderi, şi aş dori să vă informez că au răspuns şi răspund chemării dumneavoastră, a conducerii partidului, în fiecare moment la această operă de refacere a activităţii.
Nicolae Ceaușescu
Date, date, că facem propagandă.
Vasile Carolică
prim-secretar (primar) Sector 3
V-am informat că avem 55 de blocuri cu proiectarea începută, se lucrează la 18, am acţionat cu 12 comisii, avem 15 spaţii comerciale închise la ora actuală şi îndeosebi la blocurile care necesită consolidări.
Raportul primarilor de sectoare - Sector IV
Nicolae Ceaușescu
Bine. Sectorul IV.
Cornel Nicoda
prim-secretar (primar) Sector 4
Tovarăşe secretar general, sînt primul secretar al sectorului IV. În cadrul sectorului au funcţionat după cutremur 22 de comisii din ingineri constructori, arhitecţi din cadrul sectorului, din întreprinderile şi unităţile sectorului.
După aceea, am primit indicaţia ca de imobilele de la 4 etaje, de la P + 4 se ocupă Comitetul Municipal Bucureşti. Si au fost identificate 260 de imobile şi verificate. Cele 22 de comisii au verificat în jur de 1200 de imobile pe baza audienţelor şi a sesizărilor primite de la cetăţeni
Încă o dată, este contrazisă teza potrivit căreia cetățenii nu își doreau verificarea caselor
Am avut 175 de spaţii comerciale aviariate după cutremur, funcţionează la ora actuală, din cele închise, 168, numai 7 sînt închise, unităţie comerciale la care la ora actuală se fac consolidări. Avem numai 4 unităţi şcolare care la 15 septembrie vor funcţiona integral.
În legătură cu întrebarea pe care aţi pus-o dumneavoastră tovarăşei Moraru: cine a dat indicaţii să se sisteze ca să nu se facă reparaţii, noi am primit de la tovarăşul Iordache, vicepreşedinte al Capitalei, într-adevăr indicaţia să nu facem reparaţii. Să nu se facă reparaţii pînă cînd nu se fac consolidări.
Raportul primarilor de sectoare - Sector V
Nicolae Ganea
prim-secretar (primar) Sector 5
Tovarăşe secretar general, sînt primul secretar al Sectorului V, vă raportez.
În cadrul Sectorului V, pe baza indicaţiilor primite, în primele zile de după cutremur au funcţionat 15 comisii în care am angrenat 46 de specialişti din întreprinderile şi institutele de cercetări şi proiectări ale sectorului. Noi am verificat pe baza sesizărilor, a scrisorilor şi audienţelor pe care le-am organizat, secretariatul şi comitetul executiv, 2072 de cereri de a verifica.
Am verificat aceste case, imobile, cu mai puţin de 4 nivele, de la 4 nivele în jos, 470 de imobile de la P+4 în sus au fost verificate de comisiile Capitalei.
Nicolae Ceaușescu
Cîte comisii au funcţionat pe capitală? Că tovarăşul Dincă a spus...
Mircea Georgescu
Șeful Inspectoratului General de Stat în Construcții
Au fost verificate toate reclamațiile sectoarelor.
Nicolae Ceaușescu
Nu toate reclamaţiile, pentru că după cîte au spus toţi, Capitala şi-a rezervat de la 4 nivele, inclusiv al patrulea , toate imobielele.
Mircea Georgescu
Șeful Inspectoratului General de Stat în Construcții
Vreau să vă raportez, din acestea 1900 de imobile, după aceea cu un grup de profesori s-au verificat aproape 350 de imobile
Așadar, se pare că în planurile de verificări intrau 1900 de imobile de P+4 sau mai multe niveluri, fiind verificate numai 350 până în momentul ședinței.
Nicolae Ganea
prim-secretar (primar) Sector 5
Tovarăşe secretar general vă informez că în primele zile, în primele 10 zile după seism, noi am avut închise 23 de spaţii comerciale. După 10 zile, toate spaţiile comerciale au fost deschise, puse în funcţiune. Multe dintre ele şi pentru a se face inventarierea mărfurilor, care au fost dărîmate, au fost o parte din ele distruse în timpul seismului.
Deci toate spaţiile comerciale din sectorul V sînt puse în funcţiune. Școli, am avut avariate 24, pînă în prezent am pus în funcţiune 13, pînă la deschiderea anului şcolar vom pune în funcţiune toate şcolile.
În cadrul Comitetului Executiv, în cadrul biroului şi secretariatului Comitetului de Partid al sectorului, săptămînal am informat şi am analizat stadiul în care ne aflăm cu reparaţiile. Vă informez că foarte mulţi oameni ai muncii din întreprinderi, meseriaşi, participă la acţiunea de consolidări.
Nicolae Ceaușescu
Bine
Raportul primarilor de sectoare - Sector VI
Marin Nedelcu
prim-secretar (primar) Sector 6
Tovarăşe secretar general, sînt primul secretar al sectorului VI. În cadrul sectorului VI au funcţionat 18 comisii, care au verificat un număr de circa 2000 de imobile sub P + 3 etaje, imobilele mai mari de trei etaje au fost verificate de către comisiile Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti.
În cadrul sectorului s-au depistat 85 de imobile mai mari de 4 etaje care trebuiesc consolidate, la ora actuală sînt în curs lucrările de consolidare la 28 de blocuri. S-a început consolidarea. Am avut în prima etapă 28 de unităţi comerciale închise, s-au luat măsuri și s-au deschis imediat după cutremur 20 de unități comerciale, mai avem la ora actuală 8 unităţi comerciale închise, la imobile la care trebuiesc făcute consolidări.
Din 85 de blocuri mai mari de P+4 care necesitau consolidări, doar la 28 se începuseră lucrările până la momentul ședinței.
Am avut în prima etapă un număr de 58 de unităţi de învăţămînt şcolar şi preşcolar avariate, la ora actuală mai avem 5 unităţi şcolare care sînt avariate. Am luat toate măsurile ca pînă la deschiderea noului an de învăţămînt toate unităţile şcolare să funcţioneze în cadrul sectorului.
Cu ajutorul unităţilor economice, cu participarea oamenilor muncii şi a cetăţenilor din cartiere, noi sîntem convinşi că în cadrul Sectorului VI, în anul 1977, vom reuşi să reparăm şi să consolidăm imobilele care sînt avariate în urma cutremurului.
Raportul primarilor de sectoare - Sector VII
Constantin Zamfir
prim-secretar (primar) Sector 7
Tovarăşe secretar general, sînt primul secretar al Sectorului VII.
Doresc să vă informez că în preocupările noastre a stat grija pentru găsirea soluţiilor corespunzătoare în vederea reparării rapide a imobilelor avariate de la seism.
La nivelul Sectorului VII, au funcţionat 6 comisii alcătuite din specialişti din cadrul biroului proiectare din cadrul ICRAL şi, de asemenea, tot la nivelul sectorului au funcţionat două colective care au acţionat pentru casele proprietate particulară care erau avariate. Pentru imobilele de la P+4 în sus, a acţionat comisia de la Capitală.
Doresc să vă informez că la nivelul sectorului avem un număr de 89 de blocuri vechi, de blocuri de peste P+4 şi, de asemenea un număr de 158 de imobile de P pînă la 3 care sînt avariate.
Pînă la ora actuală noi am găsit pentru imobilele P+3 detalii şi proiecte pentru 60 de imobile, am terminat consolidările la un număr de 42 de imobile de P+3, la imobilele celelalte de peste P+4 ,am terminat consolidările la 2 a e vorba de blocurile din Armata Poporului, Blocul 13 şi 0D16 scara E şi B.
Din 158 de imobile cu 3 sau mai puține etaje, fuseseră consolidate 42.
Din 89 de imobile de peste P+4 ce necesitau consolidări, fuseseră consolidate 2.
Unităţi comerciale avariate în sector am avut un număr de 32; la ora actuală mai avem 2 care sperăm să le punem în funcţiune imediat în cursul săptămînii acesteia.
De asemenea, unităţi şcolare am avut 11. Noi pînă la 23 August vom raporta încheierea imediată a acestei acţiuni.
La toate aceste activităţi au participat întreprinderile industriale şi institutele cercetare-proiectare, care ne-au dat un sprijin preţios cu specialiştii din aceste unităţi. Am luat şi întreprinderi care au un profil de activităţi de construcţie şi ne-au sprijinit. Participă, de asemenea, oameni ai muncii din întreaga economie a sectorului nostru. Vom reuşi ca pînă la sfîrşitul acestui an să incheiem întreaga acţiune de reparare a tuturor imobilelor avariate.
Raportul primarilor de sectoare - Sector VIII
Tudor Băltică
prim-secretar (primar) Sector 8
Tovarăşe secretar general, sînt primul secretar al Sectorului VIII.
Permiteţi-mi să raportez.
Aşa cum au spus şi ceilalţi tovarăşi prim-secretari, iniţial am avut patru comisii şi imediat am format 12 comisii în prima etapă, formate din ingineri din cadrul sectorului, din institutele de cercetări şi proiectări, precum şi specialişti din cadrul ICRAL-ului şi DGVL-lui.
S-au verificat 1816 imobile de la parter pînă la P+3 şi bineînţeles; aceasta ca urmare a sesizărilor, a scrisorilor şi audienţelor pe care noi le-am avut la sector, la secretariat, la birou, la Consiliul Popular.
Vreau să vă raportez că în 6 zile au funcţionat toate unităţile comerciale în cadrul sectorului. De asemenea, în prezent, aşa cum de altfel tovarăşul prim-secretar Dincă a raportat, Spitalul Griviţa funcţionează cu jumătate din capacitate, iar unităţi şcolare, în afara a două unităţi care sînt în curs de reparaţii, sînt două licee aparţinînd Centralei de Construcţii Căi Ferate şi Centralei de Material Rulant, toate şcolile funcţionează.
De asemenea, vă raportez că în două etape, în afara comandamentelor pe care le avem, s-a analizat în birou şi în şedinţă de secretariat, în primă etapă s-a analizat şi aprobat programul pentru reparaţii pentru Intreprinderea ICRAL şi pentru ajutorul care trebuie dat de unităţile economice din cadrul sectorului, iar în final, acum două săptămîni, am analizat, de asemenea, stadiul lucrărilor de consolidări şi reparaţii şi am stabilit măsurile pentru viitor.
De asemenea, vreau să vă raportez că pînă în prezent s-au reparat 572 de imobile şi, aşa cum s-a raportat şi de ceilalţi tovarăşi prim-secretari,şi unităţile economice din cadrul sectorului cu forţă de muncă ajutăm constructorul şi chiar oamenii muncii în repararea imobilelor respective.
Nu am oprit reparaţiile la nici un fel de imobil; din contră, noi am ajutat; ceea ce am oprit, şi, e adevărat că am avut şi discuţii pe această temă, acolo unde casele au fost prăbuşite nu am lăsat,să le refacă, să facă altele în loc. Însă reparaţii am ajutat, chiar am avut situaţii cînd cu forţe din unităţi, cu oameni ai muncii, am reparat chiar şi locuinţe proprietate personală. Am avut destule văduve, femei fără posibilităţi materiale şi chiar cu materiale, cu oameni din întreprinderi, am trecut la reparaţia acestor locuinţe.
Vă mulţumesc.
Concepția la nivelul Capitalei
Nicolae Ceaușescu
Nu am rămas clarificat ce e cu comisiile acestea la nivel municipal – cîte au funcţionat – pentru că de fapt se pare că tocmai la blocurile acestea de la P+3 în sus, patru inclusiv, s-au produs cele mai multe...
Cine le-a condus, cine le-a constituit, dacă Biroul Orăşenesc le-a discutat, vreau şi eu să-mi dau seama de toate acestea.
Nu există aici vicepreşedinţi, să raporteze ei, că nu tu eşti responsabil la Capitală. E primul secretar, dar eu i-am întrebat pe ei. le-a condus, cine le-a constituit, dacă Biroul Orăşenesc le-a discutat, vreau şi eu să-mi dau seama de toate acestea.
Constantin Dumitrescu
Tovarăşe secretar general, vă rog să-mi permiteţi, în raport de funcţia care mi s-a încredinţat ca urmare a încrederii dumneavoastră, să informez aci despre modul în care noi am început să organizam, să conducem activitatea de consolidări şi reparaţii.
Aş vrea să pornesc de,la faptul că de la bun început noi ne-am confruntat cu o anumită concepţie care iniţial am avut-o, privind măsurile ce se impun a fi luate pentru consolidări şi în primul rînd, am pornit de la ideea, ţinînd seama de posibilităţile care sînt la nivel de sectoare şi de la Capitală, ca imobilele mari, asta am căzut cu toţii de acord, de la nivelul organului municipal, să fie luate în urmărire pentru a se stabili măsuri, cu ajutorul unor specialişti de la Institutul de Construcţii din Capitală , de la anumite institute de proiectări din ţară şi sub directa conducere a vicepreşedintelui de resort şi cu sprijinul direct al Inspectoratului pentru Control în Construcţii s-a luat, acolo unde s-au sesizat că au apărut stricăciuni în structura de rezistenţă a imobilelor, s-au dus la faţa locului ca pe această bază să se decidă....
Nicolae Ceaușescu
Cine a stabilit că trebuie să se verifice obligatoriu toţi stîlpii clădirilor şi deci să se dea jos totul de pe ei? Cine a stabilit, cine a făcut instructajul acesta?
Reapare tema „decopertărilor” excesive. Din discursul și atitudinea lui Ceaușescu, reiese faptul că a decoperta pereții este echivalent cu „a demola”.
Constantin Dumitrescu
Instructaj, tovarăşe secretar general, vă rog să-mi permiteţi. La început, cînd am trecut să executăm-Iucrările, am simţit personal nevoia ca să fie duşi proiectanţii într-un loc, să vadă cum se poate consolida o clădire, că încă n-au consolidat nici una. Un grup restrîns de proiectanţi au fost duşi la blocul OD16 să vadă cum se face consolidarea unei clădiri. Nu s-a dat dispoziţie să se ia fiecare stîlp în parte pentru ca să se poată face reparaţia. A fost o anumită concepţie, şi aici sînt prezenţi tovarăşii proiectanţi şi trebuie să o spună şi dînşii.
Ultimul tronson al blocului OD16 – din cartierul Militari – s-a prăbușit a cutremurul din 1977. Acesta fost unul din cele două colapsuri de clădiri rezidențiale „noi” din București (alături de tronsonul de bloc de la intersecția străzilor Lizeanu cu Ștefan cel Mare).
Sînt specialişti în materie.
S-a spus foarte clar: pentru a se lua o clădire şi a o aduce la un grad de seismicitate corespunzător, dacă s-au stricat doi stîlpi, să zicem, în partea dreaptă, atunci trebuie reparaţi şi ceilalţi stîlpi, să li se dea aceeaşi rezistenţă , ca la un eventual nou seism să nu se producă o dărîmare a clădirii în cealaltă parte care n-a fost consolidată.
Constantin Dumitrescu oferă aici o descriere foarte bună a diferenței dintre reparații (refacerea rezistenței clădirii la nivelul dinainte de cutremur) și consolidări (creșterea rezistenței clădirii la un nivel mai mare decât cel dinainte de cutremur, dovedit insuficient). În esență, în ciuda faptului că intervențiile de după cutremur creșteau rezistența elementelor afectate (acestea fiind, de regulă, cămășuite loca), rezistența clădirii ca sistem structural nu era sporită, deoarece existau multe elemente asupra cărora nu se intervenea și care deveneau punctele vulnerabile ale clădirii.
Nicolae Ceaușescu
Cine a stabilit această orientare, că trebuie să se schimbe toată construcţia şi să se aşeze pe altă bază de rezistenţă?
Ceaușescu se arată încă din acest moment împotriva consolidării clădirilor – adică împotriva ridicării nivelului lor de rezistență până la unul superior celui dinaintea seismului – operațiune necesară pentru a pregăti clădirea pentru următoarele mari seisme.
Constantin Dumitrescu
Aici au fost tovarăşii de la nivelul unităţilor...
Nicolae Ceaușescu
Nu tovarăşii, eu am-întrebat încă o dată, eu nu discut cu proiectantul – trebuie să execute ce i se spune. Eu am întrebat ce a făcut Biroul Orăşenesc şi Comitetul Executiv al Municipiului. El poartă răspunderea în faţa legilor pentru aplicarea legilor.
Constantin Dumitrescu
Vă rog să-mi permiteţi, de această problemă, în calitate de factori care au putut să se pronunţe noi nestăpînind elementele acestea de specialitate...
Nicolae Ceaușescu
Nu am întrebat de specialitate. Cine a dat indicaţie ca să se revadă toată structura clădirilor şi să se ridice la un alt grad de rezistenţă?
Așadar, problema este că, în cazul unor clădiri, s-a încercat sporirea „gradului de rezistență”. Cu alte cuvinte, consolidarea.
Constantin Dumitrescu
Asemenea indicație noi nu am dat.
Nicolae Ceaușescu
Păi, adineauri ai spus că s-a acţionat în acest sens. Pe baza cărei recomandări şi cine a stabilit aceasta?
Constantin Dumitrescu
Toate proiectele au fost trecute prin consiliile tehnico-economice ale institutelor de proiectări, verificate de Inspectoratul pentru Control în Construcţii...
Nicolae Ceaușescu
Cine a stabilit aceasta, să se treacă teate proiectele prin institutele acestea?
Constantin Dumitrescu
Aceasta a fost concepția noastră.
Nicolae Ceaușescu
A cui? Păi, spune, uite aceasta,vreau să mă lămuresc, că de aceasta am convocat şedinţa aici. A cărui „a noastră” ? Aţi discutat-o în birou, aţi discutat în Comitetul Executiv?
Constantin Dumitrescu
Asupra problemelor acestea aș vrea însă să vă spun deschis....
Nicolae Ceaușescu
Nu, nu, eu am pus o întrebare.
Constantin Dumitrescu
Nu prea am discutat lucrurile în Biroul Comitetului de Partid și în Comitetul Executiv.
Nicolae Ceaușescu
Nu s-a discutat?
Constantin Dumitrescu
Nu prea am discutat, tovarășe secretar general.
Nicolae Ceaușescu
De ce nu ați discutat?
Constantin Dumitrescu
prim-secretar (primar) București
Personal eu sînt vinovat că nu am ridicat aceste lucruri. Prea puţin am reuşit să abordăm problemele prin prisma unei analize şi a unei munci colective aici, aceasta este şi îmi asum întreaga răspundere în această direcţie.
Organul nostru de partid insuficient a analizat modul în care este condusă şi organizată activitatea de consolidări şi reparaţii în Capitală.
Iar în legătură cu spaţiile comerciale, tovarăşe secretar general, aş vrea să vă informez că asemenea probleme eu am avut îndeosebi în Sectorul I, pentru artera Calea Victoriei şi Magheru. Pe baza celor cu care au venit proiectanţii, ţinînd seama de concepţia pe care însăşi eu mi-am însuşit-o pentru că nu am cunoscut alta, nu am avut experienţă în acest domeniu, ni s-a spus: „tovarăşi, pentru ca să facem consolidări, trebuie să începem de la bază, de la temelie”.
Și, ţinînd seama de aceste insistenţe, de a se începe de la temelie, de a săpa stîlpii, de a face diafragme – aş vrea să vă informez în anumite situaţii am fost puşi să creem diafragme noi, stîlpi noi, ziduri noi. Vă rog să mă credeţi am fost şi eu timorat de această situaţie care mi s-a pus în faţă şi am acceptat închiderea unor spaţii comerciale de pe Magheru şi pe Calea Victoriei pentru ca să se poată cît mai repede repara clădirile.
Rog să fiu tras la răspundere pentru faptul că am acceptat această situaţie. Mă fac Vinovat întru-totul.
Încă o situație ce nu apare în stenogramă: conform unui msartor ce a participat la ședința din 4 iulie 1977, Constantin Dumitrescu urma să fie detașat în afara Bucureștiului (posibil, la Oradea) de față cu toată lumea.
Însă, vă rog să-mi permiteţi, a fost iniţial stabilit să se facă cu gradul 8,5 în Capitală. Oarecum a fost o anumită influenţă asupra unor tovarăşi proiectanţi. Nu am putut în anumite situaţii să-i capacităm să recurgă la soluţii mai simple, mai economice, să nu reuşim să stricăm prea.mult. A existat o anumită rezistenţă, chiar de a se recurge la soluţii mai simple.
Eu consider că tovarăşii proiectanţi sînt aici, şefii de proiecte sînt aici, directorii institutelor de proiectări sînt aici, personal, alături este tovarăşul Iordache, m-am întîlnit în repetate rînduri cu factorii de specialitate în domeniul acesta solicitînd soluţii pentru a putea lucra.
Ghidul nostru de căpetenie, tovarăşe secretar general, a fost ca pînă la venirea iernii să asigurăm condiţii să doarmă oamenii, să aibă unde locui. M-am simţit pe deplin răspunzător dacă în această Capitală nu asigurăm condiţii oamenilor să doarmă.
Nicolae Ceaușescu
Deocamdată i-ați dat afară din case.
Constantin Dumitrescu
prim-secretar (primar) București
Tovarăşe secretar general, avem cîteva cazuri unde am recurs la această soluţie şi i-am cazat în cămine de nefamilişti ca să aibă unde dormi.
Rog să fiu înţeles.
La complexitatea problemelor care ni s-au pus în faţă am constatat ce număr mare de oameni, de forţă de muncă trebuie angrenată aici. Nu am reuşit de la bun început să angrenăm forţa de muncă necesară. Aici ne facem toţi vinovaţi: Biroul Comitetului Municipal, Comitetul Executiv, personal mă fac vinovat . Dar am apelat, tovarăşe secretar general, vă spun aşa cu conştiinţa mea de comunist, cu sarcina pe care dumneavoastră personal mi-aţi dat-o, am apelat să fim ajutaţi să găsim soluţii să aducem forţă de muncă.
Vă rog să mă credeţi că zile şi nopţi în şir am fost frămîntaţi pentru această problemă. .
Nu am reuşit să aducem forţa de muncă şi aş vrea să spun – tovarăşii din Comisia Centrală sînt aici – personal Comisia Centrală nu a reuşit să asigure sprijinul necesar în Capitală. Trebuie fiecare să spună deschis -aici cum s-au întîmplat lucrurile. Comisia centrală nu a fost întru-totul alături de noi să rezolvăm problemele Capitalei, răspund faţă de aceşti oameni din Capitală.
Nu se poate, tovarăşe secretar general, ca lucrurile să fie privite numai prin prisma unor-oameni.
Port răspunderea, pun pe masă toată calitatea mea care o am de om.
Știu ce este în Capitală, ştiu ce probleme sînt în Capitala ţării noastre Româneşti şi trebuie să le rezolvăm, dar dacă nu vor intra toţi aici, începînd şi cu tovarăşii de la aparatul Comitetului Central, Comitetul pentru Consiliile Populare, toţi factorii de specialitate, în domeniul proiectării şi execuţiei, noi nu vom reuşi să facem toate treburile acestea în modul cel mai corespunzător.
Și vă spun, şi cu aceasta închei, tovarăşe secretar general.
Preocuparea noastră, a mea de om, a fost aceea ca pînă la venirea iernii să creem condiţii oamenilor să doarmă. Sînt aici majoritatea oamenilor cu care m-am întîlnit şi am discutat. Aceasta a fost frămîntarea, să găsim soluţii să cazăm oamenii, să aibă unde dormi. Nu am reuşit, tovarăşe secretar general, să ne organizăm munca în modul cel mai corespunzător. Sîntem vinovaţi, rog să ne trageţi la răspundere.
Nicolae Ceaușescu
Da, poftim.
Constantin Dumitrescu
Vă rog să-mi permiteţi. Nu este adevărat ce s-a spus aici că am oprit activitatea de reparaţii. Un singur lucru am spus: să se repare de sus în jos unde structura de rezistenţă nu este afectată, să creem condiţii oamenilor să doarmă, şi de jos în sus să începem lucrările de consolidări. Aceasta a fost indicaţia care am dat-o, tovarăşe secretar general.
Practic, se pare că Dumitrescu interziisese, în esență, să se treacă la lucrări de finisaje, dacă structura era afectată. Acest lucru pare să fi fost răstălmăcit și prezentat ca o tentativă de a bloca reparațiile.
Nicolae Iordache
Permiteţi să raportez, tovarăşe secretar general.
În primul rînd, am senzaţia că nu vi s-a răspuns complet şi corect la întrebarea pusă de dumneavoastră de două ori. Cele 15 comisii care au funcţionat în Capitală pentru a analiza blocurile mai mari de 6 şi 4 au fost formate din profesori din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara şi o serie întreagă de specialişti de la noi. Rolul acestor comisii a fost...
Nicolae Ceaușescu
De ce din profesorii din Iaşi, Cluj, Timişoara şi nu de oamenii din Bucureşti care îi avem?
Nicolae Iordache
Au fost şi foarte mulţi specialişti din Bucureşti. Aşa am găsit organizarea, oamenii au fost foarte receptivi, şi ne-au ajutat teribil de mult pentru că la data respectivă au fost cereri foarte multe şi alarmante şi trebuia să facem faţă acelei avalanşe de cereri, lumea, cum ştiţi, era destul de agitată.
Aceşti profesori şi specialişti au întocmit nişte fişe cu gradul de avariere, mai mare sau mai mic, al fiecărui bloc. După ce au făcut treierea acestor fişe v-am supus spre aprobare, stimate tovarăşe secretar general, lista a 102 obiective foarte grav avariate cu program de proiectare şi execuţie care l-aţi aprobat.
Am întocmit în continuare tot la nivelul celor 351 obiective care sînt stipulate la acest material încă două etape. Etapa a doua şi:a treia de consolidare. Nu vi le-am prezentat la aprobare. Erau întocmite tot aşa cu grafice de proiectare şi execuţie.
Vă raportez că din cauza gravităţii unor asemenea blocuri din lista 2 şi 3 noi deja, şi răspundem în faţa Dumneavoastră, am demarat lucrurile, fără nici o aprobare, acesta este adevărul.
În ceea ce priveşte, doresc să fac ordine și vă rog să dispuneţi anchetă. În cea ce priveşte cel puţin activitatea mea ca om cu răspundere în cadrul Comitetului Executiv în materii de reparaţii, am avut o şedinţă care numeric a fost egală cu tovarăşii prezenţi aici şi am spus: se poate ca fiind în martie ploaia să aducă aceleaşi ravagii pe care le-a adus cutremurul unor case, pentru că ploaia este duşmanul nr. 1 al construcţiilor, aşa spun toţi. Motiv pentru care, în plen, unde au participat absolut toate sectoarele, şi specialiştii, şi cei de la ICRAL, am spus: calcanele, coşurile, jgheaburile şi tinichigerie, imediat, dar absolut imediat să se repare ca să ferim casele de infiltraţii pentru că eram în sezonul ploios de primăvară.
În ceea ce priveşte repararea interioară am şi scris – şi vă raportez că am scris nu odată – şi explicat la toţi specialiştii să se procedeze de aşa natură dacă într-o încăpere sau într-un apartament există fisuri, crăpături, în grinzi sau stîlpi, acele locuri, că sînt mari, că sînt mici, chiar le-am spus cît o palmă, cît două palme, să rămînă locul respectiv netratat, adică neînchis cu tencuială, să vedem ce fisură este aceea şi cum o tratăm, fie prin injecţie, fie lăsăm la o parte pînă se stabileşte gradul.
Iar restul, imediat pereţii să se redea în stare de funcţiune, să spoiască oamenii ca să stea în case liniştiţi şi să nu mai stea cu aspectul care l-a lăsat cutremurul. Dacă la sectorul 4 s-a înţeles greşit această treabă, încă odată vă rog dispuneţi verificarea. Fapt este că nu odată le-am spus oamenilor cum să procedeze.
Nicolae Ceaușescu
Voiai să spui ceva, Georgescu?
Mircea Georgescu
Șeful Inspectoratului General de Stat în Construcții
Tovarăşe secretar general, imediat după cutremur, pe baza a ceea ce s-a identificat la sectoare, am trecut să verificăm cu 15 echipe de profesori şi ingineri, toate blocurile mai mari de P+4 şi care au fost reclamate ca avariate.
După aceia, conform indicaţiilor date de dumneavoastră, o echipă restrînsă, pe care am condus-o personal, a selectat toate aceste fişe, văzînd la faţa locului casă cu casă, şi am selectat aceste 351 de case.
În momentul cînd am trecut la proiectarea lor am constatat că oamenii, ca urmare a faptului – mă rog, şi speriaţi de ceea ce s-a întîmplat, era prea proaspăt evenimentul în mintea lor, pe de altă parte,faptul că intervenise o schimbare în zonarea seismică — toată lumea a dorit să aducă clădirile la ceva de ordinul a 8,5.
Încă o dovadă a faptului că, inițial, s-a dorit sporirea rezistenței clădirilor pentru ca, mai apoi, acest deziderat să fie abandonat pentru obiectivul de a aduce clădirea doar la capacitatea dinainte de cutremur
Cînd a fost raportat, aţi aprobat ca să ne întoarcem şi să aducem clădirile — şi aşa este normal şi logic, că nu putem să schimbăm un Bucureşti întreg – şi clădirile care sînt în Bucureşti se aduc la starea la care au fost înainte de cutremur.
Acest lucru l-am comunicat în mod oficial tuturor institutelor de proiectare şi mai departe după aceasta n-am judecat proiectele decît sub prizma aceasta. Sigur, pînă atunci am făcut şi unele greşeli, în sensul că blocului de la Turist i-am transformat practic structura, adăptînd-o la o structură care să reziste la celelalte grade peste 8.
Văzând, însă, ce a ieşit, am obţinut aprobarea dumneavoastră, şi asta este logic. Bucureştiul are numai apartamente noi peste 300.000 de apartamente executate, care n-au absolut nimic, nici un fel de avarii, şi cele ce sînt avariate sînt într-un procent care în orice caz poate fi neglijat,şi atunci, aşa cum dumneavoastră aţi aprobat, şi cum logic este, am comunicat la toată lumea: acesta este nivelul la care trebuie aduse reparaţiile.
Unde am greşit, noi, însă, tovarăşe secretar general? Pentru că noi totuşi în momentul cînd am discutat proiectele acestea — pentru că nu le-am lăsat aşa; sigur, a fost o perioadă cînd am lăsat pe mîna institutului, şi am spus: să se analizeze de institute şi am văzut că au ieşit, totuşi, cu nişte exagerări, le—am preluat să le discutăm.
Unde am greşit noi?
Georgescu afirmă că s-a greșit exact în cazurile unde se judecase corect – adică unde s-ar fi luat în considerare creșterea rezistenței întregii clădiri. Adică unde ar fi fost vorba de consolidări reale.
Noi în momentul cînd am-judecat clădirea,am judecat tot ansamblul clădirii şi am făcut tot felul de investigaţii: să vedem marca betonului, ce beton are turnat,câtă armătură e în stîlp, cît e mai ştiu eu ce alte lucruri. Uri, lucrurile acestea au trenat, pe de o parte, faptul că n-am trecut imediat la execuţie, pe de altă parte, n-am trecut să facem lucrurile care strict necesare erau de făcut. Adică, să reparăm elementele care au fost deteriorate.
Sigur că poate sînt unul sau două cazuri de excepţie, care vor trebui extinse aceste reparaţii, dar aceste cazuri, unu — două de excepţie, le vom supune toate aprobării şi acolo se va lua decizia care trebuie. În rest, imediat după ce dumneavoastră ne-aţi atras atenţia am avut o discuţie cu toţi proiectanţii, am discutat cu ei ce trebuie să facem şi am trecut concret pe blocuri să facem modificările de soluţii, acelea raţionale care trebuie executate.
Adică, sînt stîlpi – cum chiar la clădirea care dumneavoastră aţi văzut-o la farmacie sîmbătă — sînt stîlpi cu cîteva microfisuri, unde foarte frumos bandat local — şi aşa am stabilit cu proiectanţii, a doua zi, cu mici retuşuri, clădirea poate fi pusă în funcţiune.
Acest lucru este valabil pentru un număr important de imobile.
Eu vă asigur, tovarăşe secretar general, că, cu măsurile pe care le-am luat, în cel mai tîrziu două stăpămîni dumneavoastră, pe Calea Victoriei nu veţi mai vedea nici un fel de şantier, în sensul că cu măsurile simplificate şi cu eforturile pe care le vom depune, vom închide toată această arteră.
În cursul zilei de azi, dorim să facem programul pentru întreg Bulevardul Magheru şi din stradă în stradă, aşa, în decurs de o săptămînă dorim să luăm toate măsurile, împreună cu tot aparatul de proiectare, ca prin simplificarea acestor soluţii şi împreună cu constructorii, prin masare de forţe care trebuie, în cel mai scurt timp, aşa cum dumneavoastră aţi indicat, să fie redate în deplină siguranţă, cu soluţii eficiente şi economice, în funcţiune.
Nicolae Ceaușescu
Dacă mai are cineva de spus ceva deosebit? Dintre directorii de proiectări? Da,poftim.
Valeriu Cristescu
Tovarăşe secretar general, eu nu am ceva deosebit de spus.
Afară de ceea ce a spus tov.Mircea Georgescu, aş vrea să completez că putem realiza o serie întreagă de reparaţii strict locale cu metode care nu duc deloc la degradări, la stricarea structurilor. Avem posibilitatea de a utiliza răşinile, cu aparatura din care s-a reuşit să facem.
De asemenea, şi injecţii cu lapte de ciment şi, prin aceasta, putem contribui la refacerea părţii locale degradate, fără nici un fel de alte intervenţii şi în nici o altă zonă a construcţiei.
Injecțarea cu rășini epoxidice, precum și cu lapte de ciment, sunt soluții de reparare locală a elementelor de beton armat – ele nu pot asigura o rezistență sporită elementelor afectate ci, mai degrabă, astupă fisurile.
Monologul lui Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu
Mai dorește cineva?
Nimeni.
Tovarăşi,
Am convocat această scurtă şedinţă pentru a discuta o situaţie foarte gravă care s-a petrecut în Capitală.
Sînt cunoscute de toţi distrugerile destul de serioase provocate de cutremurul din 4 martie. Faptul că într-o perioadă scurtă s-a reuşit să se cureţe Capitala şi să-şi păstreze, totuşi, un aspect normal și măsurile stabilite pentru ca în cîteva luni de zile să se termine cu toate reparaţiile clădirilor avariate.
Încă la 12 sau 15 martie, în Hotărîrea Comitetului Politic Executiv publicată s-a atras atenţia să se treacă imediat ca toate acoperisurile, toate, să fie imediat reparate cu prioritate pentru a nu da nici o posibilitate de infiltrare a apei şi toate celelalte, şi să se treacă, şi s-a apelat la populaţie, pentru a-și repara fiecare locuinţele.
S-au stabilit, într-adevăr, şi unele colective care să verifice imobilele grav avariate – aşa a sunat hotărîrea Comitetului Politic Executiv – şi s-au dat dispoziţii să se oprească funcţionarea comisiilor care începuseră pe sectoareşi să se pună capăt acţiunii care nu a dus decît la amplificarea panicii, a creat o psihoză inadmisibilă în Capitală.
Pe parcurs, lucrurile în Capitală în loc să meargă înspre bine, au mers înspre rău. S-a discutat de cîteva ori şi am spus: nici un fel de bloc nu poate f i demolat fără aprobare specială. Cele care necesită reparaţii capitale, să se-supună aprobării. S-au dat clar dispoziţii : nu se poate închide un magazin.
Or, în loc de toate acestea au funcţionat comisii. Aţi auzit aici – 2000 , 2000 şi ceva de imobile, înseamnă numai acestea pînă la 3 etaje se ridică la peste 16.000, plus cele care le-au verificat aceste comisii centrale. Se pare că ele au fost cu cele mai multe acţiuni iresponsabile.
Îi rog să mă scuze tovarăşii prezenţi în sală din din aceste comisii, dar nu pot să le calific, şi încă cu blîndeţe le calific aşa, pentru că au dus, pur şi simplu, la acţiuni de scoatere din funcţiune a zeci de imobile care erau locuite de populaţie imediat după cutremur şi care nu aveau nici un fel de avarii care să justifice această situaţie.
Ne-am pomenit în cîteva zile, de fapt, cu zeci de imobile scoase din funcţiune şi puse într-o situaţie încît depăşteşte cu mult ceea ce cutremurul a provocat.
Sînt cele de pe calea Victoriei care toate funcţionau – în afară de unul singur, toate magazinele funcţionau – nu există nici o justificare şi absolut nici o justificare decît pur şi simplu o concepţie greşită şi o lipsă de răspundere a Capitalei şi a Comisiei Centrale care a aprobat acest lucru.
Am luat pe tovarăşi şi am mers sîmbătă şi le-am spus : arătaţi-mi şi mie fisurile în bloc, în structura de rezistenţă!
Din 5 blocuri sau 6 care le-am vizitat, la două, la unul am găsit o fisură care trebuia s-o observ cu ochelarii, de dimensiuni de 10 - 15 cm longitudinal, care nu punea nici un fel de problemă... Cel mult, ca să nu se întindă, s-o consolideze local cu ceva şi ai terminat problema, s-o prinzi acolo şi ai terminat problema şi nu trebuia nici magazinul, nici nimic, nici nimic dat jos.
Ceaușescu expune clarifică faptul că, acolo unde un defect nu este vizibil clar, nu trebuie intervenit. De asemenea, oferă și o definiție a unui defect vizibil - fisura de 10-15cm de-abia se califică.
Aro : a funcţionat, barul foarte bine, de o săptămînă a fost dat jos, dar cevare barul acesta de la subsol, n-au fost în stre să spună. Zice: este în colţul celălaltul un stîlp şi atunci am luat tot blocul în reparaţie.
Blocul Patria (sau ARO) avea un bar la subsol, care a fost închis, după cutremur, pentru efectuarea consolidărilor. Șef de proiect de consolidare la Blocul Patria fusese numit chiar inginerul Gheorghe Ursu. Acesta urma să declare ulterior, în fața unor prieteni, faptul că, în cazul unui cutremur mare, nu poate garanta stabilitatea clădirii, din cauza faptului că a fost împiedicat să execute consolidarea (ca urmare a acestei ședințe). Gheorghe Ursu este singurul om care a denunțat ordinul primit de la Ceaușescu în cadrul acestei ședințe, printr- o scrisoare trimisă postului de radio Europa Liberă. Scrisoarea a fost citită pe post la 4 iulie 1979, la doi ani după cutremur. Pentru acest gest, Gheorghe Ursu urma să fie asasinat – omorât în bătaie în arestul Miliției, din ordinele Securității.Din aceste motive, considerăm că Gheorghe Ursu este eroul reducerii riscului seismic din România.
Scala: a funcţionat şi filmul pînă acuma zece zile, l-au băgat în reparaţie şi e distrus;
Cofetăria de lîngă – cea care s-a demolat – a funcţionat tot pînă acuma o săptămînă, a fost scoasă şi s-a început demolarea.
Pe ce bază?
Pe imaginaţii, pe nişte concepţii fanteziste!
Că au venit la mine şi mi-au spus: să vedeţi, zice, că auzi ce arhitecţi n-au făcut fundaţii la clădiri şi acum trebuie să ne apucăm noi să facem fundaţi.
Și i-am spus tovarăşului Dincă: „Dar veziţi de treabă, că nu te-a pus pe tine nimeni să te apuci să faci fundaţii la clădiri. S-a construit acuma 30 de ani, sau 50 de ani cu fundaţiile care le-au socotit bune. Noi nu ne-am propus acuma să facem toate fundaţiile aşa cum le concep arhitecţii sau proiectanţii astăzi. Că asta ar însemna să punem tot Bucureştiul să-l schimbăm.
Dar de unde concepţia asta?
Și cu tot felul de lucruri care mai de care de romane de aventuri, că nu le pot numi altfel: că „să vedeţi, că cimentul n-are rezistenţa prescrisă...
Păi n-a avut! Aşa a gîndit atunci şi astea erau normele de atunci, s-a construit aşa.
V-a pus pe voi cineva să măsuraţi cum s-a construit acuma 50 de ani?
ÎIn afară de cele care s-au demolat – pentru care am spus să fie cu comisia cu procurorul general să verifice cauzele să vedem ce s—a întîmplat, ce modificări s-au schimbat – restul nimeni nu a stabilit şi nu poate stabili să ne apucăm să verificăm rezistenţa tuturor clădirilor din ţară.
Dar cine, decît nişte oameni iresponsabili, îşi pot pune asemenea lucruri?
Ce este asta, „profesorii”?
Noi nu profesorilor le-am dat răspunderea conducerii Capitalei. Profesori au fost chemaţisă lucreze şi ei în colectivele respective ca specialişti, nu lor le-am dat răspunderea să punem în ordine în Capitală.
Avem un biroul judeţean, un comitet judeţean, avem organe de stat, ele răspund.
În fond, Comitetul Judeţean, Consiliul Popular Orăşenesc a abdicat de la răspunderea sa şi a dat răspunderea pe mîna unor oameni de specialitate dar care legal nici n-au nici o răspundere pentru ce se întîmplă în Capitală, decît ca specialişti.
Și am pus mîinile în sîn şi ne-am uitat cum se pune la pămînt un oraș.
Sigur, eu nu-i scuz deloc pe tovarăşii profesori şi pe tovarăşii proiectanţi, care au soluţionat aşa. Dimpotrivă, trebuie să discutăm foarte serios cu cei din construcţii, cu arhitectura noastră, că înseamnă că întreaga gîndire este o gîndire greşită şi nu poate fi acceptată şi ca specialişti.
Pentru că undeva un stîlp are o fisură să pui tot blocul jos, dar unde se întîmplă în lume aşa ceva?!
Și au mers şi nu s-au spus lucrurile aşa cum sînt în realitate, se ascunde realitatea, pentru că au venit cetăţeni, am controlat, inclusiv unii arhitecţi şi ingineri au venit şi mi s-au plîns că au dus echipe şi au început să ciocănească de sus pînă jos şi să dea jos tencuiala să vadă dacă stîlpii n-au fisuri ascunse.
Zice, „Dar nu vezi domne, că peretele ăsta n-are nimic?”
Zice, „N-are la suprafaţă, dar de unde ştim noi că nu are fisuri ascunse? Și noi trebuie să dăm toată tencuiala jos, să dăm toată zidăria jos şi să vedem ce s-a întîmplat”
Aşa cum aţi început şi la Scala să daţi totul jos şi să dezveliţi stîlpii, aşa cum s-a început şi la Aro şi peste tot unde s-au început aceste reparaţii fără aprobări.
Noi am fost de acord să începeţi reparaţiile şi să reparaţi şi s-a stabilit în cîteva luni să terminăm, dar nu să demolaţi Capitala!
S-au petrecut lucruri deosebit de grave, şi trebuie să discutăm încă cu Comitetul de Partid, cu Consiliul Popular, cu Birourile de Sectoare şi Comitetele de Sectoare, cu Comitetele Executive şi, desigur, cu organele acestui Consiliul Municipal de Stat – de proiectare, de arhitectură – care nu şi-au îndeplinit însărcinările, răspunderea cu care sînt învestite.
Ordinul
Nicolae Ceaușescu
Ce trebuie făcut însă imediat, tovarăşi:
În primul rînd,se opreşte orişice echipă de verificare.
Așa cum reiese chiar și din textul stenogramei, procesul verificării de clădiri încă era în deruare, la momentul ședinței.
De astăzi, am dat ordin la Miliţie şi Procuratură: îi arestează şi îi trimite în închisoare cine mai intră în casa oamenilor!
Un amănunt important: în ziua ședinței, participanților nu li s-a spus de ce erau chemați la Sala Omnia – locul de desfășurare. Totuși, când au ajuns acolo, unul din primele lucruri pe care le-au observat a fost faptul că sala era înconjurată de Miliție. De asemenea, Procurorul General al României se pare că a participat și el la ședință.
Nimeni nu are voie să intre în casa nimănui!
Încă o dată, se folosește pretextul conform căruia oamenii ar fi perturbați și deranjați de operațiunile de verificare și de consolidare, o temă recurentă în discursul lui Ceaușescu și al altor înalți reprezentanți.În realitate, inginerii vremii povestesc cum, în perioada de după cutremur, practic toată lumea își dorea să îi fie verificată locuința, pentru a ști dacă mai pot locui acolo în siguranță.
În al doilea rînd, se trece imediat la repararea locuinţelor şi acolo unde cetăţenii, şi nu numai unde sînt, trebuie obligat,aşa cum s-a hotărît în martie, fiecare cetăţean să-şi repare casa.
În imobilele mari se fac lucrările de consolidare locale, acolo unde s-au produs avariile, la acei stîlpi care sînt, nu are nimeni dreptul să se apuce acuma să înceapă să lucreze – cum am constatat la 3 blocuri sîmbătă — cu ciocanul pneumatic să spargă stîlpii pentru ca după aceia - zice — „să-i consolidăm”.
Nicolae Ceaușescu ordonă încă o dată, în mod explicit, ca intervențiile să se limiteze doar la acele zone unde există defecte vizibile. În mod evident, acest lucru face imposibile orice intervenții de consolidare a clădirii – adică de sporire a rezistenței acesteia până la un nivel superior celui din proiectare.
Sub nici un motiv nu se pot accepta asemenea acţiuni, care s-au făcut la cîteva blocuri, care au dus la scoaterea lor din funcţiune. Cazurile grave trebuie prezentate şi le vom analiza separat restul, toate reparaţiile locale, rapid trebuie să fie date în stare de funcţionare .
Așa cum s-a tot întâmplat în cursul ședinței, factorii politici, în frunte cu Nicolae Ceaușescu, folosesc un pretext – acela conform căruia toate spațiile trebuie să fie deschise și în stare de funcționare – pentru a împiedica execuția consolidării clădirilor.
Asta este problema numărul 1.
Noi trebuie, în mare, pînă la 23 august, să terminăm reparaţiile în Capitală.
Încă un lucru de notat: Ceaușescu dorea ca, până la sărbătoarea de pe 23 august, toate șantierele din București să fie finalizate. În mod evident, acest lucru era imposibil, din moment ce autoritățile nici nu apucaseră să se atace majoritatea clădirilor.
Trebuie să rămînă cîteva lucruri mai grave, restul trebuie să terminăm şi oamenii să fie toţi în casele lor. Şi trebuie aici să se lucreze zi şi noapte la repararea acestora.
Noi vom discuta mîine în Comitetul Politic Executiv, vom vedea ce stabilim acolo, nu vreau acuma să anticipez, însă nu mi se pare acest program destul de clar şi nu mi se pare că avem garanţia că lucrurile vor f i puse în ordine. Vom vedea ce măsuri vom stabili suplimentar pentru a putea, realmente, să punem ordine şi să asigurăm reparaţiile în Capitală.
Dar, independent de măsurile care le vom stabili suplimentar, Comitetele de Sectoare, Consiliile Populare de Sectoare, poartă răspunderea reparării şi trebuie să analizeze, cel puţin la două zile, la două zile, în fiecare seară sau dimineaţa, timp de o oră, cum stau lucrurile. Ori şi ce măsuri de reparaţie, trebuie în prealabil să vină în birou, împreună cu Comitetul Executiv, ca să nu se facă greşeli, şi să se discute în comun măsurile de luat, unde să participe şi specialiştii care poartă răspunderea, desigur. Şi acolo se aprobă măsurile şi cum să se acţioneze.
Să se repartizeze grupe, sau proiectanți, pe blocurile principale, pentru a trece la reparaţii imediate, şi-nu la poezii, la acţiunea de reparare şi de consolidare, acolo unde sînt fisurile vizibile.
Nu are nimeni dreptul să se apuce acuma să demoleze şi să dea jos tencuiala, să dea jos pereţii pentru a vedea dacă mai sînt fisuri ascunse sau nu. S-au stabilit şi s-au dat şi la radio, şi la televiziune, s-au vorbit atîta că avem soluţii moderne de injectare cu ciment şi cu soluţii chimice care, s-a spus, că sînt mai rezistente, fac stîlpii şi clădirea mai rezistentă decît a fost iniţial. N-am văzăut într-un loc să se fi acţionat aşa.
De ce?!
De ce s-a mersc dacă avem asemenea soluţii?
Mai mult, întîmplător tocmai am ascultat o directoare sau o cercetătoare de la un institut,care a vorbit la televizor, care spunea că încă de 10 ani dispunem de soluţiile acestea şi că sîntem înaintea a ceea ce fac alţii din lume . Că noi de 10 ani încă avem aceste soluţii și că s-au demonstrat că sîntem în stare să facem totul.
Sîntem în stare să punem Capitala jos la pămînt.
Nu glumesc. S-a dat la televizor. Și am şi atras tovarăşilor atenţiunea cum se spun toate prostiile astea şi la televizorul acesta!
Hai să ne aşezăm, tovarăşi, să gîndim responsabil. Un arhitect, un inginer e mai bun – ca să spun aşa, să nu spun altceva — dovedeşte o pricepere mai mare nu cu cît vine şi distruge mai mult. Aceasta dovedeşte o lipsă de pricepere, o slabă pregătire, tovarăşi.
Pentru asta nu trebuie să înveţi arhitectura şi să înveţi ingineria ca să distrugi un bloc?
Așa cum s-a mai vehiculat în cadrul ședinței, inginerii și arhitecții erau considerați vinovați pentru faptul că au încercat să își facă datoria în mod conștiincios – adică să confere clădirilor afectate un nivel de rezistență adecvat, care să le permită să facă față unor noi cutremure.
Şi ca să vezi cum remediezi nişte defecţiuni care au apărut ca urmare a acestui cutremur. Eu aşa judec lucrurile şi asta cerem de la specialişti. Acei care vin cu propuneri de demolare trebuie trimişi, frumuşel,acasă şi nici nu mai trebuie să intre în comisiile acestea,indiferent, gradul de profesor sau de ce ar fi.
Pe parcursul textului, Ceaușescu pare că încearcă să echivaleze decopertările de tencuială (necesare pentru analizarea structurii) cu demolările. Astfel, cei care doreau să decoperteze, erau priviți ca niște demolatori.
Nu pentru asta avem nevoie, să nu ne mai impresioneze că unul vine cu nu știu ce grad. Aicea vedem cum acţionează să remedieze problemele. Simplu, fără complicaţii, şi fără toate acestea!
Nu mă opresc la celelalte probleme financiare, o să le discutăm noi, sigur că acuma trebuie să plătim şi ce aţi distrus; trebuie să vedem cine trebuie să plătească şi asta!
Cei care îndărzniseră să încerce consolidări, până la ora ședinței, erau, astfel, amenințați și cu recuperarea „prejudiciilor”, direct de șeful statului.
Problema însă, şi repet încă odată, răspunderea organelor de partid şi de stat, răspunderea acelora care direct trebuie să verifice şi să asigure mobilizarea cetăţenilor pentru a pune ordine în Capitală. Dacă într-un sector... Sigur că s-a văzut că sînt numai în două unde, se pare că aici în centru şi-au concentrat oamenii atenţia să distrugă totul, că în sectoarele celelalte se pare că lucrurile sînt mai puţin...
Ceaușescu susține că „în centru” s-au făcut cele mai multe exagerări, cele mai multe analize și planuri de intervenție. Evident, în centru este localizat fondul construit cel mai vechi al orașului și, atunci, este de așteptat ca acolo să fie cel mai mare impact al cutremurului și cea mai mare nevoie de intervenții.
Sigur, sînt şi construcţii mai multe noi, şi a fost greu să vină să le demoleze, dar cu atît mai mult este răspunderea că s-a făcut de o comisie centrală. Eu am înţeles, dacă şi-au asumat răspunderea ca să verifice, am crezut că aceasta va duce într-adevăr la nişte soluţii, la nişte măsuri care să asigure rapid. Aşa am considerat sprijinul, nu să închidem braţele şi să lăsăm să facă ce s-o întîmpla în Capitală!
Toate soluţiile care au fost date pînă acum, mă rog, acolo unde se executau lucrările, n—o să ne apucăm să le... restul însă trebuie revăzute – chiar la acelea unde au început lucrările – şi efectuat lucrările care se impun de consolidări locale şi rapid trebuie ca să punem toate aceste blocuri în stare de funcţionare.
Pe lângă faptul că se contrazice în legătură cu intervenția asupra clădirilor care deja se aflau în consolidare, Ceaușescu afirmă, practic, aici, că toate proiectele vor fi revizuite. Se readuce în discuție termenul de „consolidare locală” – ceva aproape oximoronic.
Vreau să fiu foarte bine înţeles, tovarăşi: nu se mai admite nici o reparaţie, să zic aşa, capitală, fără aprobare.
Această frază este poate cea ma explicită din tot textul. Ceaușescu interzice textual intervenții capitale asupra clădirilor – toate intervențiile aveau să fie locale, sau deloc.
Reparaţiile presupun consolidarea unui stîlp şi să se repare şi tencuiala, şi pereţii, prin injectarea despre care spunem că o stăpînim. Să se tencuiască, clădirea să fie dată în funcţiune, oamenii să-şi văruiască, să fie şi cu cetăţenii, şi să terminăm, să punem în funcţiune .
Aici putem observa o exemplificare a unei liste de lucrări acceptabile. Practic, se putea intervenea numai la nivel de element afectat și numai prin operațiuni ușoare (ex.: injectări). Apoi, se tencuia și lucrarea era considerată finalizată.
Acelaşi lucru trebuie făcut şi cu ministerele, tovarăşi, care de asemenea stau nereparate şi tot aşa se gîndesc probabil. Mi s-a şi raportat că unii vin cu soluţii care costă de două ori cît ar costa un minister nou, o clădire nouă, un imobil nou. Trebuie, tot aşa, lucrări locale, să se vină.
Zice, „Are deja 40 de ani, înseamnă că datorită vechimii ea şi-a pierdut din structura ei şi atunci trebuie s-o readucem la structura nouă”.
Păi, dar cine v-a spus asta? Cine a dat asemenea orientare? 0 reparăm şi va mai rezista cît este ea prevăzută: încă 20, încă 30 de ani! Nu ne-am propus acuma ca să ne apucăm toate clădirile să le readucem la structurile vechi sau să le recondiţionăm ca să le aducem la structurile noi, pentru că asta înseamnă într-adevăr să refacem complet clădirea şi mai bine o dai jos şi o faci din nou!
Aici, Nicolae Ceaușescu demonstrează faptul că înțelesese foarte bine diferența dintre a consolida o clădire și a o repara. Cu toate acestea, el ordonă direct ca iintervențiile să fie maxim unele de reparație.
Să vedem forţa de muncă pe sectoare, pe străzi. Trebuie unele lucrări date în acord, să facă tencuieli, ca să nu stea. Îi spun: „Pentru asta îţi plătesc 1.000 de lei sau 5.000 de lei şi să-mi faci reparaţiile!”. Să terminăm şi cu sistemul acesta! Să-i măsurăm zilnic, zi demuncă. Săii dăm aşa cum se făcea şi pe timpuri.Mergem: „uite, ăsta e blocul, uitaţi-vă la el, sînteţi 10 inşi, vă dau 5.000 de lei şisă-mi faceţi lucrarea, s-o consolidaţi, uite, aici, uite, aici, şi tencuiala, s-o puneţi la punct”. Și am terminat! Fără nici un fel de altă aprobare! Trebuie odată să terminăm cu sistemul acesta! Sînt lucruri care se pot face într-o zi – două, îl facem în trei săptămîni!
Ceaușescu oferă o variantă cel puțin ciudată de organizare a forței de muncă pentru efortul de consolidare, propunând un soi de înțelegeri ad-hoc. Aparent, el răspundea în acest fel și celor care în timpul ședinței au ridicat problema dificultăților în a plăti forța de muncă ce lucra pe șantiere.
La 23 August toate clădirile, în afară de cele cîteva care sînt în discuţie, dacă le mai facem sau nu, trebuie să fie în stare de funcţionare. Asta este problema care se pune.
Toate şcolile trebuie să fie la 1 septembrie în stare de funcţionare!
Și tovarăşii de la Comitetul Consiliilor Populare trebuie să-şi concentreze forţele şi să ajute aici pentru a realiza... Vom vedea şi pe linia activului de partid, ce ajutor trebuie să acordăm suplimentar. Comitetul municipal trebuie la fel în fiecare seară, sau la două zile, să analizeze stadiul şi cum se desfăşoară acestea. Operativ, o oră, fie dimineaţa, fie seara. Cu date, fără vorbe, şi ce măsuri.
Și proiectele de la blocurile mari, totul trebuie văzute de birou împreună cu Comitetul Executiv, cu participarea specialiştilor care au lucrat acolo, inclusiv a constructorului care trebuie să treacă să execute.
Eu atrag încă odată atenţiunea tuturor Birourilor de Sectoare, Biroului Orăşenesc şi desigur tovarăşilor specialişti aici, din institute şi din sectoarele Capitale,i de a trece de îndată la măsuri concrete.
Fără discuţie, tovarăşi! Aici nu ne apucăm să facem dezbateri teoretice, aici trebuie să trecem să reparăm!
Din tot discursul, este clară această atitudine de grabă de a acoperi urmările cutremurului.
Cine crede că nu-şi asumă răspunderea, să spună nu şi să lase locul altuia şi nu va f i nici o supărare nici pentru noi şi nici pentru el. Va lucra, însă, în sectorul în care se pricepe. Oamenii care cred că nu pot să-şi asume o asemenea răspundere, nu ne împiedicăm de nimeni! Trebuie să punem oameni care îşi asumă răspunderea .
În acest mod, Ceaușescu îi invita pe toți cei care îndrăzneau să privească altfel lucrurile, să lase locul altora.
Să se considere mobilizat tot Institutul de Construcţii din Bucureşti, din anul I pînă în anul V, toate şcolile de construcţii din anul I să li se asigure o lună şi ceva concedii, restul să treacă să lucreze în frunte cu profesorii. Nu numai la proiecte, nu la proiecte, să lucreze la executarea lucrărilor concrete toţi studenţii, toţi trebuie să lucreze pe şantiere. Asta e şi o soluţionare a forţei de muncă.
Ceaușescu considera că soluționează problema deficitului de forță de muncă, prin mobilizarea studențiilor de anul 2 sau mai mult, de la Institutul de Construcții (actualmente Universitatea Tehnică de Construcții București)
Eu cred că trebuie să discutăm serios cu activul Capitalei, să mobilizăm serios şi oamenii muncii pentru a găsi forţa de muncă de care avem nevoie. Și sînt convins că vom putea, pînă la 23 August, să putem să soluţionăm problemele de fond din Capitală
Săptămînal sau poate chiar de două ori pe săptămînă va trebui să se raporteze Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al Partidului stadiul realizării lucrărilor şi problemele, anumite greutăţi sau ce se pot ridica în problemele acestea. Se desfiinţează orice alte comandamente pe sectoare. Comandamentul e Biroul de Partid şi Comitetul Executiv. Să terminăm cu alte comandamente. Nu poate nimeni să ia hotărîri decît Biroul de sector şi Biroul pe Capitală. Comandamentul îl constituie Biroul Orăşenesc sau Municipal şi cu Comitetul Executiv. Acesta este comandamentul care să răspundă de conducerea întregii activităţi. Nici un alt comandament nu trebuie să mai funcţioneze.
Se reinstaura, astfel, controlul politic total al procesului de înlăturare a urmărilor cutremurului.
Și el stabileşte specialiştii care să-l ajute cu tot şi fiecare unde să lucreze. Pentru că am început să predăm lucrurile pe mîna a tot felul de comandamente şi organele constituite legal şi de partid şi de stat, abdică de la atribuţiunile şi răspunderile lor.
Cred că am fost destul de clar, tovarăşi.
Consider aceasta nu sfaturi – ordine obligatorii, şi de partidşi de stat, şi trebuie executate în întregime!
Pentru o ultimă dată și pentru a risipi orice dubii sau ezitări, Ceaușescu accentuează faptul că indicațiile primite trebuie executate ca ordine de toți cei prezenți.
Cu aceasta am închis şedinţa, tovarăşi!
La revedere

(Aplauze puternice).

www.rerise.org | [email protected] | facebook.com/reriseorg